„În principiu, poziția României pe această temă nu e una greșită. S-a spus că atât timp cât criteriile tehnice sunt îndeplinite, ar trebui să i se permită aderarea și de ceva vreme România îndeplinește aceste criterii tehnice de aderare la Schengen. Însă (…) ce folos are o frontieră bine securizată din punct de vedere tehnic, ireproșabilă, dacă pot exista grăniceri care, în schimbul unor foloase, unor sume de bani, lasă să treacă autocare cu refugiați?”, a spus oficialul german, într-o conferință de presă la București.
De asemenea, Krichbaum a spus că la Comisia Europeană trebuie să se pună întrebarea referitoare la eficiența luptei împotriva corupției, înainte să se înceapă procesul de aderare la spațiul Schengen. „La Comisia Europeană trebuie să ne punem întrebarea dacă lupta împotriva corupției este într-adevăr atât de avansată încât să se poată da undă verde acestui proces de aderare”, a spus Krichbaum.
Totodată, Gunther Krichbaum a vorbit despre o repartizare echitabilă a sarcinilor statelor membre ale UE în criza migranților, subliniind că nu se pot face concesii pe tema aderării la spațiul Schengen în funcție de cotele de refugiați acceptate de o țară.
La 6 octombrie, o decizie cu privire la aderarea României și Bulgariei la Schengen a fost din nou amânată, subiectul fiind scos de pe agenda reuniunii JAI. Franța, Germania, Olanda și Finlanda au fost statele care s-au opus introducerii pe agenda Consiliului JAI din 8-9 octombrie a aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, francezii fiind cei mai vehemenți, iar partea română a fost în cele din urmă de acord, potrivit unor surse oficiale.
Potrivit surselor citate, Franța a fost cea mai vehementă voce împotriva introducerii pe agenda Consiliului JAI a aderării României la spațiul Schengen. Aceleași surse susțin că partea română nu a insistat pentru discutarea problemei și a fost de acord cu amânarea discuțiilor, în condițiile în care un eventual vot negativ ar fi însemnat reluarea întregii proceduri de aderare.